Şi eu folosesc romgleza. Probabil că şi tu. De multe ori din lene, de şi mai multe ori din neştiinţă. Mulţi termeni par pur şi simplu intraductibili, aşa că ne mulţumim să calchiem.
Deschid mai jos un inventar de opţiuni. De ce să spunem “a prezerva” când există “a conserva” sau “expectaţii” atunci când există “aşteptări”? Ajutaţi-mă să completez acest inventar. Încep cu doar câteva romglezisme care mi-au zgâriat urechea în ultimele zile.
IMPORTANT
Dacă vrei să ajuţi, respectă, te rog, câteva reguli:
1. Verifică dacă propunerea ta nu se regăseşte deja în listă sau între comentarii (foloseşte funcţia Search din browser). Dacă se află între comentarii, dar nu şi în listă, înseamnă că n-a fost acceptată.
2. Nu face propuneri dacă “doar le-ai auzit în treacăt”. Ideea este să corectăm barbarismele care s-au vulgarizat, nu excentricităţile.
3. Atunci când faci o propunere, nu uita să menţionezi echivalentul în limba română şi un exemplu de folosire într-un context obişnuit. “Dicţionarul romglez-român” oferă opţiuni decente în limba română pentru cuvinte calchiate sau adaptate barbar din limba engleză, nu listează toate englezismele care te supără pe tine.
*
CUM SE SPUNE ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA…
A
a adresa – a lua în considerare (Acestea sunt câteva dintre limitările pe care lucrarea mea a fost nevoită să le ia în considerare.), a se referi la (Proiectul se referă şi la aceste probleme.)
a aplica - a candida, a se înscrie (Am candidat / M-am înscris pentru acest post.) – vezi mai jos la “Seamănă, dar nu răsare”
advertising – publicitate (A lucrat până acum în publicitate.)
agreement – înţelegere, contract (Credeam că avem o înţelegere / un contract.), aprobare (Avem nevoie de o aprobare din partea lor înainte de a începe.)
aplicaţie – (formular de) candidatură, înscriere (Puteţi descărca detaliile despre înscriere / formularul de candidatură de aici.)
a asigna – a desemna (Vlad a fost desemnat să se ocupe de proiect.)
awareness – conştientizare (Ar fi bine să creştem nivelul de conştientizare a noii legislaţii înainte să trecem la sancţiuni.)
B
a bonusa – a da / primi bonusuri / prime (Am primit un bonus. / I-am dat o primă.)
bonusare – dată / ocazie când se dau prime (Ultima dată când s-au dat prime, eu am rămas pe margine. / O să încercăm să corectăm asta data viitoare când vom da bonusuri.)
C
a cancela – a anula (Am anulat acţiunea.), a contramanda (Aş vrea să contramandez întâlnirea de la 2.)
challenge – provocare (O nouă slujbă ar putea fi provocarea de care ai nevoie.)
a check-ui - a bifa (Până acum am bifat tot ce aveam în agendă.)
D
developa – a dezvolta (Proiectul îşi propune să dezvolte un nou produs.) - vezi mai jos la “Seamănă, dar nu răsare”
a downloada - a descărca (E online, poate fi descărcat de oricine.) - vezi şi “download” mai jos
draft – schiţă (Fă-mi tu o schiţă până mâine şi dezvolt eu!), ciornă (E mult spus “un proiect”, e mai mult o ciornă.).
E
expectaţii – aşteptări (Ce aşteptări aveţi de la acest curs?)
F
a face diferenţa - a schimba (cu adevărat) ceva (Proiectul a schimbat cu adevărat situaţia copiiilor din satele izolate.)
a face sens (to make sense) – a avea sens (Ceea ce-mi spui nu are sens.) – vezi mai jos la “Seamănă, dar nu răsare”
a focusa – a focaliza / a se concentra (Propunerea trebuie să focalizeze / să se concentreze mai mult pe problema implicării cetăţeneşti.)
a se focusa – a se concentra (Am să mă concentrez mai mult pe rezolvarea conflictelor interdepartamentale.)
flyer - fluturaş (Am tipărit nişte fluturaşi)
funny – amuzant (Nu ştiu ce vi se pare atât de amuzant.) – vezi şi “fun” mai jos
H
a highlight-a – a sublinia (Sunt câteva lucruri pe care aş vrea să le subliniez.)
I
issue – chestiune (Sunt mai multe chestiuni de discutat în şedinţă.)
J
job – slujbă (E foarte stressat din cauză că are o slujbă care-l solicită.)
K
kind of - oarecum (”Sper că m-am făcut înţeles.” “Oarecum…”).
M
meeting – întâlnire (Am o întâlnire cu vânzările.), şedinţă (Sunt la şedinţa de evaluare.), briefing (Am lipsit de la briefingul săptămânal.)
missed call-uri – apeluri ratat (Dă-mi cinci minute, te rog, am câteva apeluri ratate pe mobil.)
O
ocurenţă - apariţie (Sunt mai multe apariţii ale aceluiaşi răspuns în sondaj).
P
planning – planificare (E nevoie de puţină planificare înainte să trecem la treabă.)
a prezerva - a conserva (Această orientare a fost conservată şi în operele de maturitate.)
R
a realiza - a-şi da seama (Mi-am dat seama care era sarcina mea.) - vezi mai jos la “Seamănă, dar nu răsare”
rating - audienţe – la plural! (De la a treia ediţie, audienţele au crescut nesperat.)
S
sales – vânzări (Lucrez de 3 ani în vânzări.)
screening - vizionare (La vizionarea de presă n-a prea venit lume.)
sorry - îmi pare rău (Ai dreptate, ar fi trebuit să-ţi spun, îmi pare rău.)
T
target – ţintă (Ţinta organizaţiei este să creeze oportunităţi pentru tineri.), public-ţintă (Cine sunt publicurile-ţintă ale acestei campanii?). Expresia pe target poate fi înlocuită în unele contexte cu punct ochit, punct lovit. Dar nu chiar peste tot.
task – sarcină (Poate că sarcinile n-au fost bine înţelese.)
tools – instrumente (În timpul cursului sunt prezentate mai multe instrumente pe care PR-ul le are la dispoziţie în munca sa.)
U
a updata – a aduce la zi (Planurile astea trebuie aduse la zi.) – vezi şi “update” mai jos
a uploada – a pune pe server / pe site, a încărca online (Pune fişierul ăsta pe server / pe site! / Încarcă fişierul ăsta online!) – vezi şi “upload” mai jos
W
workshop – atelier (Am fost la un atelier de scriere creativă.)
*
SEAMĂNĂ, DAR NU RĂSARE…
A
a aplica nu are în limba română sensul lui to apply. Spune “Regulamentul nu ţi se aplică.” şi “Poţi să-ţi depui candidatura pentru această funcţie.”, nu “Poţi să aplici pentru această funcţie.”
D
a developa nu are în limba română sensul lui to develop. Spune “Filmul n-a mai fost developat niciodată, aşa că imaginile s-au pierdut.” şi “Proiectul îşi propune să dezvolte un nou produs” nu “Proiectul îşi propune să developeze un nou produs.”
F
a face sens nu înseamnă nimic în limba română, iar “to have sense” se referă în limba engleză la simţuri, nu la sens. Spune “Ceea ce-mi spui nu are sens”, nu “Ceea ce-mi spui nu face sens” şi “The former solution didn’t make any sense”, nu “The former solution didn’t have any sense”.
R
a realiza nu are în limba română sensul lui to realize. Spune “Am realizat o sarcină.” şi “Mi-am dat seama care era sarcina mea.”, nu ”Am realizat care era sarcina mea”.
*
ROMGLEZISME NECESARE
Separat, mi-am propus să fac şi o listă de cuvinte foarte des folosite în viaţa de birou şi pe care numai G. Pruteanu s-ar putea gândi să le traducă.
B
banner
briefing
a briefa
D
a debriefa
deadline (credeţi-ma, e mult mai eficient decât “termen limită”, pesemne pentru că e compus cu “moarte”)
deal - doar în unele contexte: acord, înţelegere, contract
debriefing
disclaimer
discount
dizabilitate
download – vezi şi “a downloada” mai sus
E
empowerment – doar în unele contexte: a abilita, a capacita
F
feedback - doar în unele contexte: reacţie
focus – vezi şi “a focusa” şi “a se focusa” mai sus
fun – vezi şi “funny” mai sus
M
management
mouse
marketing
P
a plota
a printa
R
a reseta
Ş
a şerui (de la to share) - doar în unele contexte: a împărţi
T
teambuilding
training
U
update (”aducere la zi” e lung şi nefiresc) – vezi şi “a updata” mai sus
upload – vezi şi “a uploada” mai sus
*
ROMGLEZISME VESELE ȘI NECESARE
În fine, există câteva romglezisme care sunt pur şi simplu delicioase, aşa că eu unul n-am să mă ating de ele.
T
a (se) treşui
*
DISCLAIMER
N-aş vrea să fiu înţeles greşit. Sunt un mare iubitor al limbii engleze. Dar pentru că în limba lui Hornby şi-a lui Franzen „ză dacs cam from ză traks” sună cum sună, sunt de părere că şi limba română merită să fie curăţată măcar de o parte din barbarismele de provenienţă anglosaxonă.
Am gasit odata un cuvant pe care nu am stiut sa-l traduc nicicum.Acum mi-am amintit si intreb:cum se poate traduce ..na,ca am uitat!”empowerment”Inca ceva.Oare “forumit” este corect?
dizabilitate?
“Dizabilitate” îl trec la intangibile. “Handicap” e conotat negativ. Ar mai fi arhaicul “beteşug”, dar tocmai de prutenismele astea încerc să mă feresc.
Nu propun decât înlocuiri fireşti acolo unde ele sunt posibile.
feedback-reactie, raspuns?!?! “As vrea sa aflu reactia la prezentarea aceasta.”
teambuilding- consolidarea echipei
Da…ai dreptate, sunt cam fortate traducerile
am realizat (cu sensul de “mi-am dat seama”). desi exista in limba romana si cu acest sens parca seamana prea tare cu “realise”
a şerui (de la share) – a impărţi
trend – tendinţă (cu asta nu ma aştept sa fii de acord)
a managea / a managiui – a coordona, a gestiona, a conduce
aplica / aplicaţie (de la apply / application) – candida /candidatura, inscrie / inscriere (am aplicat pe job-ul X e formularea care imi da furnicaturi pe spate)
job – post, slujbă, serviciu
a te treşui (de la trash) – ?
etc.
Cravata – gatlegau.
e un demers bun. ma intriga insa cum de blogul tau a suferit un “rebranding” fix in engleza.
ar fi sunat mult mai tare intai vin homosexualii ,apoi scolaritele si apoi toata lumea
@eu. toată viaţa am scris/spus replicile din filme în limba originală. spun “nobody’s perfect”, “hable con ella”, “you talkin’ to me?”, nu le traduc pe nici unele pentru că sună ca dracu.
“first come the gay, then the schoolgirls, then everybody” e o replică a samanthei din sex & the city. a cules-o un prieten (ms, eugen!) şi mi-a spus-o chiar cu o zi înainte să migrez blogul. întâmplarea face că eram în căutarea unui subtitut pentru deja obositul „produs antipatic al societăţii de consum”. mi s-a părut că se potriveşte.
ştiu, “j’suis snob… j’suis snob, c’est vraiment l’seul défaut que j’gobe” (boris vian)
@McAron,
multumesc pentru ‘am realizat’ şi ‘a aplica’ – am creat o categorie nouă pentru ele. un fel de ‘false friends’.
a şerui l-am pus la intangibile (dacă-i ceri IT-istului să-ţi ‘împartă’ un drive, o să sfârşeşti cu două partiţii)
‘a managea’ mai trebuie tolerat o vreme, pentru că ceea ce înţeleg românii prin coordonare (i.e. indicaţii preţioase), gestiune (i.e. contabilitate) şi conducere (i.e. şeful are mereu dreptate) nu prea are legătură cu managementul.
am pus şi job, dar am creat o categorie nouă pentru ‘a (se) treşui’ – romglezisme vesele şi necesare. pe astea e păcat să le pierdem
cu trend ai dreptate, dar n-am inimă să mi-l scot din vocabular. nu ştiu de ce, dar ‘în tendinţe’ mi se pare de o mie de ori mai barbar decât ‘pe trend’. chestie de obişnuinţă, pesemne.
screening – vizionare
awarness – constientizare
plus multe altele chiar si mai clare, care acum nu imi vin in minte desi ma lovesc tot tp ele dar acum ma grabesc; intr-adevar, e o absurditate sa folos cuv din engleza sau alta limba cand exista unul sau mai multe corespondente in limba romana; e fortat si ridicol.. foarte tare ideea cu dictionaru asta.. o sa mai intru si o sa mai completez..
Pfuuu cate de-astea avem si noi la lucru… O gramada, chiar le-am scris pe tabla (board-ul) de planificare (planning) saptamanala a “taskurilor”. Sunt cuvinte provenite din domeniul informatic si pentru ca sunt intalnite cel mai des in engleza, nu se mai chinuie nimeni sa spuna in romana cand poate spune “a check-ui”, “a refresh-ui”, “a updata” si multe altele… Cu toate astea, nu-mi place cand cineva foloseste un cuvant in engleza si corespondentul in romana e destul de la indemana si destul de folosit.
A sherui = a pune la comun; (nu e chiar atat de intangibile)
Totusi, cuvintele pierd mult mult din sens in romana; poate vor fi total adoptate, intr-un mod firesc, intr-o generatie, doua… Ce vor folosi micul tau dictionar.
faza cu GATLEGAU in loc de cravata nu e acelasi lucru cu folosirea de cuvinte in engleza cand exista corespondente pt acestea in lb romana.
GATLEGAU, dupa cum se poate observa, nu e un cuvant; sau s-a dorit a se constitui intr-un cuvant, dar fortat; din unirea mai multor cuvinte.
care aceasta procedura in lb engleza e foarte comuna; engleza chiar se bazeaza pe aceasta
ex: “weekend” – care e format din alaturarea a doua cuvinte “week” si “end” etc.
tocmai de aceea lb engleza are si mult mai multe cuvinte decat romana: pt ca prin alaturarea unora se formeaza altele in plus
la noi, in romana, asta nu se poate, pt ca la noi exista si se folosesc “prepozitiile”
ex: “sfarsit de saptamana” – unde “de” este prepozitia
si ca sa ajungem de unde am plecat: de aia a esuat faza cu GATLEGAUL, pt ca in limba romana nu tine.. treaba asta.. deci nefiind decat un lucru ridicol daca se incearca impus
asa ca Dadatroll, fii cu caterinca cat vrei(io cred ca sunt mai cu caterinca ca tine dc e sa ne intalnim ..la vreun “piss contest”:) ), insa sprijin-o si pe-o baza, cand iti dai cu parerea intr-o dezbatere
era vb tot de un lucru ridicol, anume cum am mai spus: de folosirea de cuvinte din engleza, presarate in vorbirea cotidiana romaneasca, fara motiv, existand pt multe din acestea corespondente in romana
ps:pt cele pt care nu exista corespondente, np, se numesc neologisme:)..
pps: in special pt Dadatroll dar si pt altii, ceva la caterinca, care are oarecum legatura cu ce discutam(de fapt.. e alta discutie:) )
http://aprozarnet.wordpress.com/2007/03/23/cool-gol/
obs:si cand mai am tp revin si cu ex concrete de cuv.. sunt destule:)
“A face sens” – foarte enervant
“A dezvolta” de la to develop (in sensul de develop a product)
“A proceda” de la “to proceed” adica a incepe ceva (de exemplu, sa procedam la redactarea raportului (ceva oribil)
“Agreement” – fie contract, fie aprobare/acord (si-a dat agrimentul), in functie de context
“bonusare” – premiere (asta e noua chiar si pentru mine)
a, si mi-am adus aminte una noua, de ieri
“sa hailaitam” (highlight) – mi s-a parut de prost gust
Hmm…m-am gandit si eu:
dedlain- termen limita
hasher- resurse umane
plenar – om de strategie
lid – primul paragraf intr-o stire
diud – aici nu prea stiu cum sa-i zic ..vine de la “dude”
cul – la moda
wtf se mai foloseste mult..dar..cred ca am ajuns cam departe:P
aaa… si giiiz – Doamne!
si dil – intelegere
am dat de ele zilele astea(din nou:)):
like a.. – precum; ca un/o..
kinf of.. – oarecum
apropiate – adecvat; corespunzator
rating – audienta
@foggie, “cul” nu cred ca inseamna la moda; sau inseamna, dar asta e doar un singur sens.. e mult mai superificial de atat
am vorbit un pic despre “cool” pe linku din comentu meu de mai sus(un pic la caterinca intr-adevar, dar nu total fals:) )
“a realiza nu are în limba română sensul lui to realize. Spune “Am realizat o sarcină.” şi “Mi-am dat seama care era sarcina mea.”, nu ”Am realizat care era sarcina mea”.”
nu sunt de acord cu asta. conform dexonline, a realiza inseamna si “A-şi face o idee precisă despre…, a reuşi să înţeleagă, să pătrundă înţelesul unui lucru”, deci cel putin acest pdv ‘a realiza’ e echivalent cu ‘to realize’
de acord cu tine cu romglezismele astea. culmea e ca azi chiar am scris despre asta, imi pare bine ca nu sunt deci singura care are ceva cu atatea romglezisme.
Poti sa adaugi si fun/funny, tools (folosit si la plural, adica tools-uri!!!) si una noua pe care am auzit-o azi si care suna f urat si fortat: a asigna sau X a fost asignat sa… bleah
a reseta, a developa ( mai ales asta e folosit ca naiba)
@bucurenci & aba = despre cum a ajuns ‘a realiza’ sa capete si sensul lui ‘to realize’ vezi in G. Gruita “Moda lingvistica 2007″, la Paralele 45, daca nu ma insel; tot aclo si despre alte calchieri d-astea.
la lista de intraductibile pe care le-am auzit recent folosite -’downshifting’, adica tendinta de a renunta la o viata suprasolicitanta dar cu venituri considerabile, in favoarea uneia mai linistite, dar desigur si cu un income (na!) mai mic.
iritante sunt alea care au echivalente la indemina dar sunt nefolosite, ca ‘to download’ si ‘to upload’.
A propos de “tools-uri”, as mentiona prea cunoscutul “sticks-uri”. Ca si:
OK
mouse
deadline (daca ma repet, scuze)
sorry (daca tot veni vorba)
… din categoria necesare.
Si unul care ma enerveaza groaznic, desi il folosesc reflex: “missed call”. “Am un missed call”. Pai cum il am daca e missed
?
Mai jos sunt observaţii la ce-am primit. Propunerile pentru care n-am avut obiecţii se regăsesc deja în Dicţionar.
@ oranjina. Nu văd diferenţa dintre “a dezvolta un produs” şi “to develop a product”. “A proceda la redactarea raportului” frizează corectitutdinea, pentru că rădăcina e aceeaşi ca la “a purcede”. Nu sunt de acord cu “premiere” pentru “bonusare” (lumea o să creadă că ai luat coroniţă, nu bani). Am propus altceva. Vezi mai sus.
@ foggie, “hasher” e o abreviere, nu te poţi supăra pe ea, “om de strategie” nu e totuna cu “planner” decât pentru publicitari, lui “lead” i se mai zice şi “chapeau” şi nu e chiar “primul paragraf”, e rezumatul textului sau paragraful cel mai percutant (oricum, nu are un echivalent concis în limba română şi se foloseşte într-o industrie care are nevoie de concizie ca de aer). Pentru “deal” cu sensul de “discount” nu există echivalent în ro (La volumul ăsta, sper că ne face şi nouă un deal.)
cu dude, cool, giiz şi wtf ai ajuns, într-adevăr, cam departe.
@ aprozar.net, n-am auzit “like a” şi “apropiate” calchiate şi nu înţeleg cum vine asta. Dă-mi nişte exemple în română.
@ aba & nosia, sunt multe barbarisme în DEX şi DOOM, n-am de gând să le tolerez pe toate.
@ aba, ca şi cu “a updata”, cred că ‘download’ şi ‘upload’ nu au echivalenţe fericite, dar ‘a uploada’ si ‘a downloada’ pot fi înlocuite.
@ lizzie, luminează-mă: cum se foloseşte în ro “sticks-uri”?
“Sorry” e unul dintre cele mai frecvente barbarisme. Nu e deloc necesar, e mult mai indicat să spui “îmi pare rău” (exprimarea emoţiilor într-o limbă străină e totuna cu falsarea lor, iar aici e vorba despre emoţii, nu de un termen tehnic).
@ luminiţa, ai un echivalent ptr “a asigna”?
@ andrei, cum spui “a reseta” în limba română?
sticksuri, snacksuri, ca si alte plurale dublate in romana cred ca pot fi incluse la romglezisme. sincer, in romaneste, nu cred ca foloseste nimeni echivalentul “betze”. imi amintesc de pe vremea odiosului, cand ma plimba bunica prin Cismigiu, ca to “sticksuri” consumam, de la chiosc, dar nu mai stiu ce scria pe ambalaj…e mult de-atunci.
sunt de acord cu comentariul tau legat de “sorry”, insa nu l-as include la romglezisme, fiind pur englezesc si nu o adaptare nefericita, nepotrivita etc. ca si tools, task, target, sales… si altele.
parerea mea e ca ar trebui o clasificare mai riguroasa in (e.g.): romglezisme (adaptari in romaneste ale unor termeni sau expresii din engleza, enervante/haioase, inutile, incorecte,…), termeni din engleza folositi ca atare, dar care au un echivalent natural in limba romana (util/inutil, placut/enervant, corect/incorect) si preluari din engleza, care nu admit echivalent in romana si e mai bine sa fie utilizati ca atare (aici as include o multime de termeni de specialitate, incepand cu “mouse”, pentru care francezii folosesc cu succes traditionalul “souris”).
de exemplu, a treshui, eu l-as baga la romglezisme. poate din subiectivism. eu jetez, nu treshuiesc. just kidding.
si ar mai fi poate din categoria OK: ASAP, IMHO, BTW, WYSWYG, …
how about that (ca sa nu zic HAT)?
rectific: “mouse” l-as include in a doua categorie
si acum haotic: banner, flyer, camping, a plota, a printa.
cum ai uitat tocmai tu de “pet” (atat ca bidon, recipient de plastic, cat si ca animal de companie)? si totusi, in dictionar nu figureaza pet cu intelesul de bidon, pesemne e un acronim.
si unul tare de tot, sper ca nu a fost deja mentionat: a cancela!
Romglezism vesel… şi cam atât: a gugăli.
cred ca discutia s-a intins mult dincolo de inventrul ‘barbarismelor’; dar unele sunt necesare, si imbogatesc limba, nu trebuie sa ne ofuscam la orice sens nou dobindit dupa tipare straine. uite, ce ne-am face aca nu am fi adoptat sensul lui ‘to save a document’ pentru ‘a salva’? mamaaaaa ce parafraze ar iesi!
to be asigned to… – a fi desemnat sa faci ceva… (X was asigned to buy a car)
nu stiu daca e intranzitiv sau nu, adica daca exista si to asign
ah, inca ceva: spanking – asta l-ai folosit chiar tu, in unul din cele mai recente posturi
@Dragos Bucurenci
“@ andrei, cum spui “a reseta” în limba română?”
A restarta?
)))
să nu ne embedăm cu apă rece.
Fara a da in extrema cealalta, vezi sec XIX cand mai bine ziceau gatlegau decat cravata numai sa fie romaneste, eu zic totusi ca jumatate din lista ta poate fi tradusa cu spor in romaneste. Daca francezii si nemtii au gasit variante chiar si pentru hard-disk si mouse cred ca putem si noi gasi un corespondent in limba romana pentru multe din lista. Problema este alta: e mult mai tare daca faci teambuiding si esti merchandiser in loc de vanzator
Putem să-l includem şi pe “determinare” (determination in English)? Care nu înseamnă câtuşi de puţin hotărâre şi ambiţie în română?
În rest, super extra mega ultra lăudabilă iniţiativa. Este pe undeva opţiune să mă abonez la modificări?
Dragos, dizabilitate poate fi tradus foarte bine ca incapacitate. Nu vad care e problema.
Update-a actualiza, foarte clar mi se pare
Training-pregatire, la fel de firesc
deadline-termen (termen limita suna cam pleonastic sincer)
Deci ideea este ca poti gasi natural si frumos cuvinte in lb. romana care sa nu fie fortate. daca trecei peste un anumit snobism care te caracterizeaza vei gasi multe echivalente in limba ta materna.
P.S L-au uitat pe a (se) focusa din prima lista.
a restarta – a reporni (poate)
a serui – a partaja (asta exista de mult si revista Chip il foloseste cu succes de multa vreme)
Prostii:
a servisa – e greu sa spui ca se ofera service. Dupa ce ca ne-a intrat service in romana, nu vad de ce mai avem nevoie si de asta.
deal – e greu sa zici tranzactie sau acord. Cei mai misto, care se si supara daca le atragi atentia, sunt aia care scriu “dealul” si nu se refera la forme de relief.
antreprenor – tradus aiurea din engleza cu sensul de “om de afaceri” cand el se refera strict la domeniul constructiilor.
make a difference – tradus “a face diferenta”, cand a face diferenta inseamna a distinge intre un lucru si altul, a trata pe cineva diferit fata de altcineva si cam asa. Cand spui “You can make a difference”, spui de fapt “Pot sa schimbi situatia in bine”. Asta ar fi un exemplu, ca se poate traduce in mai multe feluri in functie de context.
@Andrei
Literatura computeristica de la inceputul anilor nouazeci a incercat, dupa cum au incercat si cei de la IRIS cand au localizat sistemul de operare de la Apple in romana. N-a prins, ca pentru majoritatea creierul doare cand il folosesc.
Ca tot veni vorba mi se pare o tampenie incercarea de romanizare a mouse-lui facandu-l maus. Din englez l-au facut neamt. Foarte misto.
Cam atat. Daca-mi mai vine vreo idee mai scriu.
Încă unul. Nu e barbarism, nu a fost calchiat, e doar atât de insidios că nimeni nu l-a observat când s-a strecurat în vocabularul curent: experienţă. Cutare destinaţie turistică vă oferă o experienţă memorabilă, pe când un accident e o experienţă de coşmar, în fine, astea par deja inofensive, dar colocaţiile (!) mai îndrăzneţe din limba engleză şchioapătă urât în română. Câteva exemple de pe internet: „pentru o experienţă de joc impresionantă…” „pentru o experienţă de vizionare de neuitat”, etc. La fel ca în cazul lui asigna, echivalentul nu e unul direct, ci situaţional – a fost asignat să – a fost delegat să, i s-a atribuit sarcina etc. Şi în cazul „experienţei”, ori îl ştergi de tot (fiindcă e redundant şi în engleză), ori ai clişeele autentice de la noi: clipe, momente etc.
Într-adevăr, pentru „share” avem „a partaja” – normal, obiectaţi că i s-a ocupat deja locşorul din dicţionar. Totuşi, la fel ca în cazul dizabilităţii, faptul că e deja înghesuit într-un registru anume (cel juridic) va face ca sensul să fie destul de clar când apare în IT, e o migraţie scurtă şi nu una de esenţă.
Evident: cei care se romglezesc, o fac dintr-un motiv anume, nu că le-ar lipsi bunul-simţ lingvistic sau resursele (majoritatea cuvintelor de mai sus sunt relativ accesibile oricui ştie măcar engleza de liceu), ci fiindcă astfel se erijează într-un domeniu privilegiat de vorbitori (la fel ca franceza pentru literaţii sec. XIX). E o etichetă şi atât. Iar în privinţa DEX şi DOOM, cred că le-aţi uitat scopul: gramatica prescriptivă i-a lăsat de mult timp locul celei descriptive. Sunt doar un reper pentru dezorientaţi. De altfel, DOOM (sau, în fine, Eugen Simion) vorbeşte chiar pe prima pagină despre romgleză. Ca lingvist, nu poţi să interzici un cuvânt. Aştepţi să se impună sau nu, iar apoi îl consemnezi. Dacă vedeţi câtă vâlvă (pardon, cât hype) au stârnit modificările din noul DOOM, vedeţi şi de ce nu poţi. În plus, nu te împiedică nimeni să spui „almanahe”, dar nu se ştie cu te alegi după aceeea…
hello = buna
barter = troc
trendy = la moda
Un clasic:
).
fan = admirator (si mai mult decat atat
As mai avea niste comentarii legate de “a face diferenta”, dar momentan ma grabesc. Later (!!!). La fel si “in opinia mea”.
@V
Insidios e cuvantul!
Audienta (audience) in loc de auditoriu sau public.
okay, ex pt “kind of”: -”e kind of logic” .. in sensu de “e oarecum logic:
si “apropiate”, e folosit la fel cum se foloseste si “proper”, simpul: “frate, imi place ca este “proper/apropiate”", in sensu “frate, imi place ca este adecvat/corespunzator”
nu le-am nici io foarte des folosite recunosc, dar le-am auzit..
@ script – scenariu
@book(ul) (de prezentare)- catalog
@fake – facatura (e un fake- e o facatura)
@ aprozarnet
“appropriate” is the proper spelling…
inca unul: insight
Replica din Sex and the City era “First come the gay, then the girls, then the industry”. Asa ca motto-ul tau e mai degraba parafraza
Oops, e si “motto” banned cumva
mersi, sorana, reţinusem greşit. am rectificat. mea culpa.
background, pattern, audit, mail…. si mai scriu pe masura ce le mai intalnesc
workshop – atelier
timeline, skills, template, a prioritiza, legal (jurist), input, outcome, income, newsletter, notebook, to crop (a decupa / a cropui), layout, timing
Locatie folosit cu sensul de localizare, loc
ce te faci acum cu toate reactiile astea? Va trebui sa angajezi un administrator. Poate in curand la “Anunturi pe bune”.
P.S. Daca aplici la un job intr-o multinationala (de exemplu) si te angajeaza ca Junior (adica giunior), esti asignat unui manager care devine coach-ul tau. Daca esti un bun trainee si te comporti profi, ai sansa sa ajungi si tu manager. Mai intai Junior (giunior) Manager, mai apoi Senior. Undeva la orizont sclipeste o pozitie (de la position) de Junior Partner iar in prag de pensie poti accede la calitatea de Senior Partner, membru in board s.a.m.d.
P.P.S. mai am una nesigura: a accesa (fonduri europene).Poate e corect dar suna funny
da mai Dragos, ce faci acum cu toate reactiile astea?
Caută cu Google “glosar englez-român” (ca atare, cu diacritică şi ghilimele).
@lizzie, (1) mulţumesc pentru sugestii, totul e perfectibil pe lumea asta.
(2) sticks-uri, snacks-uri sunt prea vechi în limbă, nu cred că mai deranjează pe cineva.
(3) asap, imho sunt abrevieri, Dicţionarul nu se ocupă cu aşa ceva.
(4) flyer e fluturaş, banner e necesar
(5) PET e o abreviere, înseamnă tereftalat de polietilen
(6) “fan” vine de la “fanatic”, “admirator” de la “admirari”, e o diferenţă…
(7) n-am înţeles “hello = buna barter = troc trendy = la moda”, nici ce ai cu “în opinia mea”, detaliază…
@luminita, (1) dacă vrei să spui “chelfăneală” la “spanking”, poţi să spui şi “jocuri acvatice” la “water sports” şi, crede-mă, e vorba de cu totul altceva…
(2) echivalent pentru “insight” şi pentru toate celelalte? Nu te aştepta să le fac eu pe toate.
@andrei, (1) nu poţi să “restartezi” mobilul la setările din fabrică, trebuie să-l “resetezi”.
(2) “dizabilitate” poate însemna şi capacitate redusă, nu doar incapacitate, când ceri un “update” unui coleg îi ceri un document despre stadiul proiectului, nu o “aducere la zi”, “training” e de prea multă vreme în limbă, despre “deadline” ţi-am mai spus ce cred.
@anatati, nu sunt sigur că “determinare” nu a ajuns să capete noi sensuri în limba română. Vezi într-un dicţionar mai serios cum stăm cu el.
@loredana, (1) dă-mi un context cu “a servisa”. N-am auzit, nu mă prind dacă e folosit cu sensul de a oferi service sau de a duce ceva la service.
(2) Am mai explicat, “deal” acoperă şi sensul de contract-cadru pentru un discount (era să zic “o reducere de preţ”) de volum.
(3) N-am un echivalent “mai” românesc pentru “antreprenorial” într-un context ca “managementul antreprenorial al universităţilor”. “Antreprenor” îşi merită extensia de sens.
(4) “audienţă” / “auditoriu” e de fineţe, să nu fim mai catolici decât d-l Pruteanu
@aprozarnet, mersi că m-ai ajutat să formulez o regulă: Nu fă propuneri dacă “doar le-ai auzit în treacăt.”
@alin pontos, nu înţeleg ce ai cu “locaţie”. Detaliază.
@McAron, (1) sper că acest comentariu e auto-explanatoriu.
(2) Haios exemplul tău, dar ce mă fac eu cu toate romglezismele astea? Tot eu stau să caut echivalenţe?
@Amerenescu, am căutat, am găsit “atribuează” şi m-am îngrozit.
@toţi & restul – cuvintele acceptate se regăsesc în Dicţionar.
IMPORTANT
Am creat câteva reguli de bună formulare a propunerilor.
Văd că numărul acestora e în creştere, aşa că n-am să le mai iau în considerare pe cele care nu respectă aceste reguli.
In limba romana locatie are sensul de inchiriere, de aici si locatar, locator, etc. De o buna bucata de vreme, datorita similitudinii cu englezescul “location” , cuvantul “locatie” se foloseste in limbajul curent cu sensul de amplasare, loc, in detrimentul cuvantului “localizare” care dupa parerile conservatoare ar fi cuvantul care trebuie sa fie utilizat intr-o exprimare corecta. Dupa mine, “locatie” ar fi exemplul clasic de romgleza, desi, mi-e teama ca fiind folosit atat de frecvent, a devenit membru de drept al dictionarului limbii romane in virtutea evolutiei naturale pe care o sufera limba romana la fel ca orice alta limba. Dar las specialistii si autorii viitoarei editii a DEX-ului sa se ocupe.
He, he , numai cine nu munceşte nu greşeşte. Dar să te sperii de un cuvânt, chiar aşa… E ca şi cum cineva s-ar speria de cuvântul “spot-ul” pe care l-am văzut azi pe blogul tău (corect e “spotul”, cel puţin după mine). Acum pe bune eu folosesc programele traduse de pe site-ul ăla şi n-am întâlnit “atribuează” pe nicăieri, deci o fi fost pus aşa la mişto ca să testeze vigilenţa cititorilor… Dar o să mă uit şi eu mai bine, poate găsesc şi eu ceva…
Aoleu, am văzut că “update” e “aducere la zi” aici la tine. Păi în toate programele în română e tradus ca “actualizare”, ăsta e cuvântul bun, pe cuvânt că n-am văzut altceva, cel puţin în aplicaţiile traduse.
@ script – scenariu
@book(ul) (de prezentare)- catalog
@fake – facatura (e un fake- e o facatura)
okay cu “auzitu in treacat”, corect; dar pe astea 3 de mai sus nu le-am auzit in treacat; ce, nu le recunosti ca le auzi mereu?
si inca unu:
staff – personal (stafful meu- personalul meu)
a rejecta = a respinge
“to highlight = a highlight-a” e tradus în toate programele în română cu “a evidenţia”. E o chestie relativ curentă, cam toate programele ce lucrează cu text au o astfel de comandă.
propun:
*headliner – cand foarte usor poate fi folosit “cap de afis”;
*adictiv, engl. addictive – “care da dependenta” (n-am gasit alta rima);
*sinopsis, engl. synopsis – care cred ca poate fi inlocuit cu “rezumat” (cand se refera la un film, serial, etc.) – termen preluat de pe imdb.com, cred.
despre ultimele doua, nu stiu exact daca nu cumva exista si in limba romana, dar tare am sentimentul ca nu…
OT: în română, imperativul negativ se formează de la infinitiv. Adică:
“Nu face propuneri”, nu “Nu fă propuneri dacă ‘doar le-ai auzit în treacăt’.”
@V, greşeala mea. Am corectat. Mulţumesc.
oare in noul dictionar cum este?
Later edit = Post editare
postare = publicare, inscriere
Timeline – calendar activitati
Skills – abilitati, calitati
Template – model (de document), document standard
A prioritiza – a ierarhiza in ordinea importantei
Legal – jurist
Input – contributie (care este input-ul tau in acest proiect?)
Outcome – urmare, rezultat, efect
Income – venit, castig
Newsletter – stiri online, cu periodicitate zilnica, saptamanala, bilunara, lunara (poate fi intern sau nu)
Notebook – laptop
To crop – a decupa (o imagine)
Layout – simulare, model (ref la imagine)
Timing – planificare (in timp); durata (timing-ul evenimentului este 18.00-19.00)
Audit – audit financiar, revizie financiara, contabila
Pattern – model (ref la desen, imagini repetitive)
Background – fundal (in background se vede ceva, background-ul este albastru); cunostinte (background de comunicare si relatii publice)
Insight – noutati, impresii, poate fi sinonim cu feedback (in urma intalnirii, am obtinut cateva insight-uri interesante despre compania X…)
Knowledge – cunstinte (acelasi sens cu cel de mai sus)
Sper ca n-am uitat ceva… Multumit?
Chestia cu “spanking” era o gluma, n-ai prea gustat-o…
Nu ma astept sa le faci tu pe toate dar aveam nevoie de “reguli” inainte sa venim cu idei, comment-uri, nu?
Si acum, ramane sa imi spui care sunt acceptate, avand in vedere ca pana acum nu aveau explicatii cele de mai sus, deci era normal sa nu se regaseasca in dictionar.
Dragos, audienta/auditoriu nu e chestiune de nuanta. DEX nu are pentru audienta prevazut si sensul de public, ci doar pentru auditoriu.
Pentru “a servisa” o sa caut context. Nu sunt acasa acum, cand ajung o sa ma uit.
a suporta – (in sensul to support a software/movie etc)- “calculatorul meu nu suporta tipul asta de …”. Varianta romaneasca: “a fi compatibil”, “a se potrivi cu”
Cateva romglezisme dintre cele mai simpatice si uzitate:
cheap – ieftin
delay – intarziere
eyeliner – creion pentru ochi
gloss – luciu de buze
layer – strat
look – aspect
(un) must – necesar, imperativ (exemplu: E un must sa ajungi la intalnire)
network (cu variatiunea networking) – retea
party – petrecere
patetic – jalnic
pub – carciuma, taverna, bar
rank – pozitie (exemplu: Pagina mea are un rank superior pe Google.)
research – cercetare
search – cautare
track – cantec
Am cautat in dictionar, nu am gasit, dar se foloseste foarte des: ATASAMENT …calc de la attachment, document atasat.
“Ti-am trimis un atasament cu lista pe care o vroiai”.
- patetic nu inseamna jalnic in limba romana, ci emotionant, induiosator;
- locatie nu inseamna loc in limba romana ci inchiriere (ca se intreba cineva care e problema cu locatie);
- atasament are conotatie afectiva in limba romana;
A printa = a imprima
discount = reducere
Ambele sunt acceptabile si … in romaneste, deci pot fi scoase de pe lista romglezismelor necesare.
De pus pe lista celor ne-necesare:
A salva (bani) = a economisi
Te rog eu Dragos, scoate echivalenta “advertising”=”publicitate”.
Poti sa-i spui “reclama”, dar te rog mult, nu publicitate.
“Publicitate” poate si trebuie sa fie echivalentul lui “publicity”.
“Advertising” (tactici de promovare pe spatii media platite, instrument uzual al marketingului)
“Publicity” (tactici de generare de mentionari in mass-media, in spatiul editorial, de obicei fara costuri asociate spatiului editorial respectiv, instrument uzual pentru PR)
Subscriu pentru „ataşament”. Ca verb, merge la fel de bine „a anexa” (şi, deşi ar fi un fel de purism pe invers, „anexă” pentru attachment).
Locație și determinare mi se par calchieri evidente, le dau dreptate celor de mai sus.
Advertising – reclamă/ publicitate, amândouă sunt corecte.
Support = sprijin, asistență.
Cine folosește patetic cu sensul de emoționant, înduioșător? Celălalt sens este jalnic, vrednic de milă.
Aducere la zi e ok, dar și actualizare. La fel highlight, a evidenția e mai frecvent.
Training – instruire (ai rămâne uimit să vezi cât de folosit e încă!) sau pregătire cum s-a mai spus.
Depinde și în ce context sunt folosite, mai spun și eu ”atașament” de la ”attachment” dar într-o traducere n-aș avea voie.
Pe mine mă deranjează folosirea lui ”teribil” în loc de ”îngrozitor/ groaznic”. Un alt cuvânt, comment – observație.
Insight, pattern, multe de aici mi-au dat bătăi de cap, dar uneori chiar trebuie găsit un echivalent. A reseta este uneori a restabili, a repune (la zero).
and many more…
Cheers
A, și legat de ce spuneai tu în alt post, f. enervant WordPress-ul în română, nu mai nimeream butoanele, nu mai găseam nimic pe aici, așa că nu pot să fiu de acord cu tot felul de aberații doar de dragul de a fi în română.
tutorial = ghid, curs (Curs pentru invatarea limbajului Java)
mie imi creaza angoase “kind regards” (nu stiu de ce lumea se dezice de “salutari”,evidenta fara forma “multe salutari” care pana si mie imi pare antipatica”) si “all the best” (eu folosesc “mari succese”).si cel mai snob e “azi sunt ill at ease”(probabil e demodat sa zici “irascibil”).francezii se simt bine-mersi cu limba lor si nu adapteaza aiurea,noua in schimb ni se strepezesc dintii tot imprumutand din engleza.am observat ca cel care romenglezeste (na,l-am facut verb!) se simte mai inteligent decat restul.
Ca tot vorbea roxxana de acru in gura, multa vreme m-a stressat mersi (dar asta intra la frantuzisme, ba si-n literatura consacrata, de cand cu Mon cher Caragiale, dar recunoasteti ca face casa buna cu sorry, in sensul ca te cosmopolitesti, stii, di tăt, fată, ştii?
- un englezism pe care nu-l pot traduce (ha, adica un must!) ar fi scanner (cu derivatul barbar, dar musai: a scanna/scana)
- vorbiti voi cu un tehnoredactor si intrebati-l cum ii vine mai usor sa zica: antet sau header?
- cat despre situl arheologic – nu stiu daca vine din site (help!), dar mi-e greu sa-i spun altfel.
NB pentru lizzie: “betele” de le manca (si) el pe cand era copil se numeau grisine (departe de sticksuri, admit).
Ma gandesc ca unele calchio-barbarisme se vor aseza (sunt multe exemple, dar pe loc nu-mi vin decat blugi, trenci si adidasi), mai din bunavointa noastra, mai din alergiile la ifose – parca prefer cool, decat misto sau fain.
Succes, Dragos! Munca grea…
O, ca uitai! Tot pentru roxxana_cristina: corect e “mie imi creeaza”, cu 2 e, adica. Creaza ce vor, sunt liberi!
@ Skorpia: Pai chiar asa se spune, sit arheologic (arcaeological site), la fel cum santier e in engleza – constructions/ building site. Nu stiu de unde vine sau cum ar trebui sa-i spuna la website in romaneste. Pruteanu ii zice ”sait”!
Topic – Subiect. In romaneste substantivul se refera la topica unei propozitii, ordinea cuvintelor, nicidecum Subiect, asa cum il folosim adesea.
Ah, unul pe care-l URASC (nici nu stiu daca e la dictionar sau mai bine poate la seamana da’ nu rasare):
replay in loc de reply
hint=indiciu , sugestie (”da-mi un hint, ca nu ma descurc”)
“apparently” e tradus mecanic cu “aparent” care in romana are sensul de “arata astfel dar de fapt e altfel”.
apparently ar trebui tradus cu “dupa cum arata” sau “dupa cum se vede”.
to upload = a încărca -> încărcare
to download = a descărca -> descărcare
to update = a actualiza -> actualizare
şi probabil ar mai fi. Puţină bunăvoinţă, totuşi, nu vă grăbiţi să barbarizaţi limba română
fondul lexical e destul de bogat, dar nefolosit.
ps – nu înţeleg de ce “fun” şi “funny” sunt necesare.
sandwich=panou pentru domeniul constructiilor
din categoria ‘must have’ si corepondentul in limba romana musai, ma rog muszaj…;))
extras dintr-un mesaj primit in mail: Codul dumneavoastra trimis pe mail este : ………., folositi-l la înregistrare. Sau clicati pe linkul urmator. clicati, hihi
Sticker.
Abtibild < Abziehbild
Isi pierde tot farmecul, un sticker e un sticker, abtibild majoritatea nici nu stiu sa scrie, incearca actibild, aptibild, etc.
Odiosul “happening”, în sensul de eveniment monden/cultural la care orice snob care se respecta trebuie sa participe.
Am vazut si am auzit de toate, insa ceva tot a reusit sa-mi mai chinuie auzul : “schedula” > in loc de program
. Cum vi se pare?! E clar de unde vine (schedulling), insa nu stiu unde vom ajunge…
ai uitat unul simplu…sper ca nu e in lista ca nu am rabdare sa verific
OK- avem in romana BINE!
salut! Iti trimit ceva dragut. Nu e pentru dictionar.
Sper sa-ti placa!
I love you atât de tare
Încât I believe că mor,
You are so încântătoare,
Oh, my dear, cât te-ador.
When I go la braţ cu tine,
Mă simt very măgulit
Că are looking toţi la mine,
Oh, I’m so, so fericit.
All ar fi atât e bine…
But you see, nu-i chiar aşa,
Căci I tell ce simt în mine,
Dar tu smile şi smile întruna
And I think că spun trăznăi.
Please don’t face pe nebuna
Şi mai look în ochii mei.
Understand? I love you, dragă,
Cum the hell să-ţi mai vorbesc,
You are totul pentru mine
And I want să te-ntâlnesc.
But it’s difficult, vezi bine,
Căci your mother is pe fază
Şi din five în five minute
Carefully te controlează.
Maybe să ajung la tine
Ca în Shakespeare, “Juliet”
I, “Romeo”, love pe tine!
Give me scara din bosche
ati auzit de EXPRESIA “A FI INVOLVAT”?? SUNA RAU DE TOT…DAR O FOLOSESC ROMANII DIN AMERICA
AM UITAT REGULA..
A FI INVOLVAT= A FI IMPLICAT
” AM FOST INVOLVAT IN SCANDAL”
Un cuvânt pe care l-am auzit foarte des în ultimul timp, folosit in sensul de ” experienţă într-un domeniu de activitate” : EXPERTIZA din englezul expertise.
Expertise (engl) – Natural or acquired facility in a specific activity
Sensul cuvântului în lb. română este total diferit:
EXPERTÍZĂ s.f. – Cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situaţie, la o problemă etc.; raport al unui expert.
Ex. Expertiza mea în domeniul…. mă recomandă a fi omul potrivit.
Intr-adevar, unele cuvinte nu prea au ce cauta in limba romana, dar nu inteleg ce aveti cu directia asta in care ne indreptam.
Este normal sa folosim din ce in ce mai multi termeni imprumutati, cind tehnologia informationala este omniprezenta in viata noastra si toata provine din tari anglofone. E imposibil sa tii pasul.
Ne-am trezit noi, europenii, mai conservatori… Noi si francezii ce mai refuzam orice “atingere” a limbii engleze. Bine ca ne mindrim cu fondul latin al limbii. Scuzati-ma, dar pretorienii nu-si “updatau” carele de lupta.
Este de “admirat” si viteza de reactie a Academiei romane, care in loc sa completeze o limba foarte saraca in domeniul sus-mentionat, se joaca la fiecare noua retiparire a DOOM-ului (chiar ca DOOM… nume cu tilc) cu diferite forme de care nimanui nu-i pasa: capsune, nici un, â în loc de î si alte prostii. Caz clasic de tara care arde si de babe care-si impletesc coditele.
Oricum, am o problema cu multe interpretari de pe aici.
A realiza inseamna si “a-şi face o idee precisă despre…, a reuşi să înţeleagă, să pătrundă înţelesul unui lucru.”.
Apoi locatie… Care e problema cu el ? “Locatie folosit cu sensul de localizare, loc”, zicea cineva. Da ? Si atunci, cum se traduce “filming on location” ?
Nici macar “job” nu e slujba mereu. “It’s my job to finish this report by 7 o’clock”. E de datoria mea… Polisemia asta vasta din limba engleza nu-si are corespondent in romana. In putine cazuri poti sa dai un echivalent si sa pretinzi ca e universal valabil.
Cei doi centi ai mei
what about: ma duc la un casting si, apoi, la shopping, draga!
Faptul ca acelasi termen din engleza are, in romana, intelesuri diferite functie de context, nu inseamna ca trebuie sa-l adoptam ca nou cuvint romanesc. Trebuie doar sa-l traducem diferit functie de context (vezi “job”, mai sus)!
Cred ca adoptarea unui cuvint trebuie facuta cind nu avem echivalent, adica ne trebuie explicatii, mai multe cuvinte pentru a descrie intelesul acestuia.
Citeva traduceri existente:
to update – a actualiza
to share – a imparti, impartasi
to print – a imprima
disability – infirmitate
Nu stiu de ce, dar nu-mi vine sa zic ca sheruiesc.
Interesant sait (sau e sit? site?), iar problema ridicata este foarte actuala.
a admite – a recunoaşte
Trebuie să recunosc că ai dreptate.
Am si eu cateva propuneri:
1. embedded – nu gasesc traducere, poate ma ajutati voi (me refer la domeniul IT aici))
2. backup – cred ca a intrat deja in limba; cine lucreaza in IT nu cred ca poate folosi alt cuvant. Exista “copie de siguranta”, dar nu este corect din punct de vedere al continutului, dat fiind ca un backup nu mai e de mult doar o copie…
3. De ce nu, inca un termen care este clar intrat in limba (parerea mea, bineinteles): IT. Nu prea se potriveste cu limba romana fonetica, dar nu-l vad scris nici TI (tehnologia informatiei), nici AITI. Din aceeasi suita avem PC (eu nu l-am gasit oficial in DEX)
4. Termeni folositi uneori inadecvat chiar de catre multi traducatori si agentii de traduceri: traducere, translatie, interpretare, localizare. Nu sunt chiar sinonime… Desi lucrez in domeniu, nu sunt lingvist, asa ca mai bine astept pareri avizate.
5. ups (din engleza whoops, woops, oops)
6. cash – sau bani gheata?
7. Share – cum vine cu yahoo picture share? a imparti, a impartasi, a partaja – nici unul nu reda continutul corect. Poate a distribui? sau poate doar “share”…
Foarte buna idee cu micul tau dictionar!
O completare:
O sursa buna de inspiratie / informatie este dictionarul interactiv de terminologie al uniunii europene, unde cel putin putem gasi traducerile folosite in documentele oficiale ale UE:
http://iate.europa.eu/iatediff/SearchByQueryLoad.do?method=load
Aici am gasit:
cash – in bani; numerar
cash-flow – fluxuri de trezorerie